»  Cadrul fizico-geografic

            Transilvania este considerată de către mulţi specialişti ca ţara tuturor formelor de relief , de la câmpia joasă până la munţii relativ înalţi.

            Ea se înfăţişează într-un peisaj natural deosebit de variat, complex şi pitoresc. Faptul că s-au aşezat oameni în  această zonă întinsă a Apusenilor este urmarea simbiozei dintre aceştia  şi formele de relief, care le-a oferit cadrul şi potenţialul natural unei dezvoltări socio-economice.

Aşezarea geografică

           Comuna Petreştii de Jos  face parte din judeţul Cluj, fiind situată în partea de sud a judeţului, în depresiunea Hăşdatelor , la o distanţă de 40 km de municipiul Cluj-Napoca şi 14 km de municipiul Turda. Comuna se întinde pe o suprafaţă de 75 km pătraţi şi se compune din 7 localităţi: Petreştii de Mijloc, Petreştii de Jos (reşedinţă a comunei), Petreştii de Sus, Livada, Plaiuri, Crăieşti şi Deleni.

            În partea de sud-est localitatea se învecineazǎ cu satul Petreştii de Mijloc şi este străjuita de muntele Trascăului, care formează graniţa între Petreştii de Jos şi comuna Mihai Viteazu. În est, culmea Petridului face graniţă cu satul Sănduleşti. La nord se învecinează cu satul Deleni, la vest cu satul Corneşti, iar la sud-vest cu satul Livada. Distanţa faţă de reşedinţa comunei variază de la 2 km (Petreştii de Mijloc) la 10 km (Plaiuri).

            Vatra satului Petreşti este aşezată pe valea Hăşdatei, cu o ramificaţie spre nord pe valea râului Negroteasa. Pârâul Hăşdate este un afluent al Arieşului. Acest râu izvorăşte la 26 km de localitatea Petreştii de Jos, din versantul răsăritean al Munţilor Gilăului. Deşi primeşte 23 de afluenţi, râul nu are un debit mare (sub 1 m cub/s). Pe raza localităţii Petreştii de Jos , râul Hăşdate primeşte ca afluenţi pe dreapta pârâiaşele Valea Mare şi Valea Petridului, iar pe stânga pârâiaşele Indol şi Negroteasa.

            În partea estică a localităţii Petreşti se află Cheile Turzii, situate în extremitatea estică a Munţilor Apuseni. Această culme deluroasă, orientată în direcţia SV spre NV, separă depresiunea Hăşdatelor de culoarul Arieşului din sud. Cheile se găsesc la o distanţă de aproximativ 6 km de Turda şi 1 km de Petreştii de Jos.

Relieful

          Localitatea Petreştii de Jos  are un relief  specific zonei de contact a dealurilor cu zona montană. Solurile cele mai întâlnite sunt cernoziomurile, solurile brune de pădure, solurile brune podzolice.

Clima

         Clima localităţii Petreştii de Jos este în strânsă legătură cu altitudinea şi formele de relief. Temperatura aerului  este influenţată de apropierea regiunilor deluroase, durata de strălucire a soarelui depăşind-o pe cea din zona montană. Din această cauză temperatura medie anuală este de 8,4 grade C. În luna ianuarie temperature medie este de -4,4 grade C,   iarna  fiind moderată şi vara relativ caldă, mai ales în  luna iulie când temperatura medie este de 19,3 grade C; toamna este anotimpul cel mai lung. Predomină vânturile de vest şi nord-vest care bat mai ales primăvara şi vara.

Flora şi fauna

           Vegetaţia este reprezentată de păduri de stejar cu amestec de alte esenţe: alun, carpen, mesteacăn, tei, salcâm şi fag. Pe păşuni se întâlnesc adesea arbuşti ca măceşul şi porumbarul, iar de-a lungul  pârâurilor  diferite specii de salcie. Pe diferite suprafeţe din comună s-au făcut plantaţii din specia coniferelor.

            Lumea animalelor este foarte bogată, zona fiind populată cu iepuri, mistreţi, căprioare, vulpi, bursuci, lupi, iar în păşunile şi bălţile din apropiere se întâlnesc stoluri de raţe sălbatice şi de alte păsări. Fauna apelor se remarcă prin prezenţa cleanului şi a mrenei, dar au apărut şi bibanul sau carasul datorită pescuitului ştiinţific promovat în lacurile din amonte de localitate.

Rezervaţiile naturale

Când se vorbeşte despre zona Turda, mai exact despre comuna Petreştii de Jos, în mod automat se face referire în primul rând la Cheile Turzii. Obiectiv turistic deosebit, atât pentru români, cât şi pentru străini, Cheile Turzii atrag anual foarte mulţi turişti, sportivi, oameni de ştiinţă, tineri ecologişti.

            Cheile sunt  parcurse de firul văii Hăşdate care străbate stâncile Munţilor Trascăului, oferind imagini extraordinare. Pereţii muntelui prezintă pe ambele părţi nenumǎrate peşteri, de diferite dimensiuni, unele din ele au oferit adăpost omului primitiv, care a lăsat aici urme materiale.

            Cheile Turzii au exercitat o mare atracţie pentru localnicii din jur care au dat denumiri sugestive unor formaţiuni. De asemenea s-au formulat şi perpetuat poveşti şi legende legate de apariţia unor forme de relief, izvoare. Acestea au mers, însă, în paralel cu istoria şi geografia greu de descifrat a cheilor.

            Despre flora şi fauna din Cheile Turzii se poate spune că sunt deosebite, Cheile Turzii reprezentând un adevărat monument al naturii, este o rezervaţie floristică cu exemplare de plante unice în Europa. Aici cresc aproape 1.000 de soiuri de plante printre care se numără şi plante rare.

            Peisajul sălbatic întâlnit în Chei determină  mulţi turişti să revină şi să petreacă din ce în ce mai mult timp în zonă. Acest loc este preferat şi de către alpinişti, ei având posibilitatea  să escaladeze pereţii de piatră ai Cheilor.

            Câteva din rarităţile din aceasta zonă, sunt: ceapa ciorii din cheie (Allium obliquum), o specie de scoruş (Scorbus dacica), arbustul pitic-cârcelul (Epehedra distachya) aceste plante aflându-se aici din epoci îndepărtate. Specii alpine: ochiul boului (Aster alpinus), piciorul cocoşului (ranunculus oreophilus), bănica (Phyteuma orbiculare), odoleanul de stâncă (Valeriana tripteris). Din vegetaţia de stepă întâlnim specii de colilie (Stipa eriocoulis), colilie neagră (Stipa capillata), păiuş (Festuca vallesiaca), peliniţă (Artemisia pontica). Alte specii rare sunt: zmeoaica, frăsinelul, garofiţa, tisa, tulchina.

            Factorii naturali atât de specifici au avut drept consecinţă şi dezvoltarea unei faune caracteristice acestui defileu. Astfel, aici există specii rare de izopode (Andronicus roseus transsylvanicus), melci, insecte cum este călugǎriţa (Montis regiosa), fluturele Ascalaphus macaronius, leul furnicilor (Euroleon nostras), libelula Caloterix splendes. Dintre păsări, adevǎrata fală a cheilor este acvila (Aquila chryaëtos). Tot o raritate e corbul (Corvus corax) şi alte specii mai mici.

            Mamiferele întâlnite aici sunt: chiţcanul de pădure, chiţcanul de apǎ, liliecii cum ar fi Myotis myotis, nevǎstuica, jderul de piatră, pisica sǎlbatică, mistreţul, căprioara, iepurele, veveriţa.

            Datorită acestor bogăţii legate de flora şi fauna cheilor, acest loc atât de interesant a fost declarat monument al naturii şi protejat prin lege.

            Cheile Turzii sunt un punct de atracţie turistică pentru mulţi drumeţi şi călători şi este unul dintre monumentele naturale cele mai cunoscute din România.